DEPARTAMENTUL DE LIMBI MODERNE APLICATE

DEPARTAMENTUL DE LIMBI MODERNE APLICATE

APPEL A CONTRIBUTIONS/ CALL FOR PAPERS, NUMÉRO SPÉCIAL RIELMA

 Appel à contributions

 

Migrations, économies et sociétés : des transferts culturels au « marketing de l’identité »

 

Numéro spécial de la revue RIELMA (Revue Internationale d’Etudes en Langues Modernes Appliquées / International Review of Studies in Applied Modern Languages) Université Babeş-Bolyai (Cluj-Napoca, Roumanie) http://lett.ubbcluj.ro/rielma/

 

 

Coordinateurs : Frédéric Spagnoli (Université de Franche-Comté), Mihaela Toader, Manuela Mihăescu, Alina Pelea (Université Babeş-Bolyai)

 

Les formations de Langues Etrangères Appliquées sont nées en France il y a une quarantaine d’années comme des formations décloisonnées, adaptées aux besoins des entreprises, notamment industrielles, associant plusieurs langues vivantes et des matières d’application (marketing, commerce international etc.). À partir des années 1990, les cursus LEA ont commencé à s’exporter vers d’autres pays, en particulier vers la Roumanie, l’Afrique francophone et le Proche-Orient, ce qui a renforcé leur dimension internationale. Aujourd’hui, des formations de type LEA sont présentes de l’Amérique du Sud à l’Asie et, de ce fait, les étudiants et les diplômés opèrent dans des contextes socio-économiques tous différents les uns des autres.

 

Ces différentes aires géographiques partagent toutefois le fait d’être, chacune avec leurs caractéristiques, profondément influencées par les mouvements migratoires, l’émigration comme l’immigration. Ces mouvements ont engendré de nombreux transferts culturels et de nouvellesrelationsdetravailtantàl’intérieurdesentreprisesqu’auseindupaysouversd’autres partenaires étrangers. Ainsi, les théories et techniques de marketing international et de création d’entreprises font, de plus en plus souvent, référence à l’interculturel et à l’impact de ces transferts. Levieil adage « Lacultureprécèdel’économie »n’ajamais autant sembléd’actualité que dans le contexte de mondialisation de nos jours. Les théoriciens américains de la « glocalisation » et du « think global act local » ont ainsi souligné la nécessité de l’intégration d’une dimension culturelle dans les relations commerciales à l’international. De plus, les différentes stratégies marketing, de communication et publicitaires développées font souvent référence à des modèles liés à d’autres époques historiques, de l’Antiquité jusqu’au XIXème siècle. Par exemple, dans le monde entier, les descendants des 29 millions de migrants italiens de 1870 à 1970 ont contribué à une diffusion d’une culture et de produits italiens qui, au fil du temps, se sont adaptés au pays d’accueil. Cela a donné une représentation imagée de l’Antiquité dans certaines publicités mais aussi à une valeur « identitaire » donnée à certains produits telle que la pizza ou même à une idéalisation de la Mafia à travers une interprétation de certaines séries comme Gomorra. Depuis les années 1980, l’Italie est passée graduellement de pays d’émigration à pays d’immigration et les migrants sont aujourd’hui un rouage essentiel de l’économie italienne et des secteurs porteurs du fameux Made in Italy que sont la mode, l’industrie mécanique et l’agroalimentaire. Le Made in Italy et tous les produits italiens sont

 

 

ainsi importants non seulement comme représentations de la terre des ancêtres mais aussi pour les immigrés qui travaillent dans ces entreprises et après s’en retournent dans leur pays, comme par exemple les Roumains qui ouvrent des restaurants italiens une fois de retour au pays des Daces.

 

L’exemple italien, très représentatif, n’est pas le seul et ces problématiques méritent d’être abordées dans une perspective géographie et temporelle plus large. On pourra étudier ainsi les transferts culturels issus de la migration et comment ces transferts ont conduit à l’apparition de produits que l’on pourrait qualifier d’ethniques comme l’Africa Cola, l’Elsass Cola, le Quick halal. On pourra ainsi étudier comment ces produits ont donné naissance à certaines formes d’entrepreneuriat que l’on pourrait qualifier de « marketing de l’identité ». Il sera intéressant d’étudier de telles problématiques dans d’autres époques, notamment au sein des grands empires à l’économie souvent « mondialisée » à leur échelle. Afin d’appréhender au mieux ces problématiques complexes, nous espérons des contributions venant de disciplines différentes, reflet de l’interdisciplinarité des formations LEA (civilisation, marketing et commerce international, communication interculturelle, traduction…) ainsi que d’espaces culturels et de périodes différentes. À travers ces différentes contributions, l’objectif est de sensibiliser les étudiants de LEA à l’importance des transferts culturels dans les relations commerciales, en particulier entre deux langues et deux cultures différentes.

 

Les propositions de communication d’environ 300 mots sont à envoyer accompagnées d’une courte notice biographique pour le 15 janvier 2019 à l’adresse suivante : migrations.rielma@gmail.com. Les articles complets, de 25000 caractères maximum espaces comprises, devront être transmis pour le 15 juin 2019 au plus tard (cf. calendrier ci-dessous). Les langues de travail sont le français, l’allemand, l’anglais, l’espagnol, l’italien et le portugais.

 

 

 

Calendrier

 

15 janvier 2019 : date limite de réception des propositions;

 

mi-février 2019 : communication de la sélection des propositions;

 

15 juin 2019 : réception des textes;

 

31 juillet 2019 : retour du comité de lecture;

 

15 septembre 2019 : retour final des articles;

 

novembre 2019 : publication du numéro;

 

***********************************************************

 

Call for articles

 

 

 

Migrations, economy, and societies: from cultural transfers to “identity marketing”

 

 

 

Special issue of RIELMA (Revue Internationale d’Etudes en Langues Modernes Appliquées / International Review of Studies in Applied Modern Languages) Babeş-Bolyai University (Cluj-Napoca, Romania) http://lett.ubbcluj.ro/rielma/

 

 

Editors: Frédéric Spagnoli (University of Franche-Comté), Mihaela Toader, Manuela Mihăescu, Alina Pelea (Babeş-Bolyai University)

 

 

About forty years ago, French universities started to create degrees combining Modern Languages and Business Studies in order to suit the needs of companies, especially industrial ones. These Bachelors and Masters in Applied Modern Languages (“Langues Etrangères Appliquées”) soon became very attractive and, from the 1990s onward, other universities started offering similar degrees, for instance in Romania, in French-speaking Africa and in some Middle East countries such as Lebanon and Egypt. According to the International Association of Applied Modern Languages (AILEA, https://anlea.org/lailea/universites-membres/), LEA degrees are today present in eleven different countries from South America to Asia. From a broader perspective, especially in Northern Europe and in North America, more and more degrees are offering students courses combining Modern Languages and Business Studies. Graduates of such degrees are therefore induced to work in very different socio-economic contexts.

 

Though very different from each other, the geographical areas just mentioned have all beenshapedbymigration,beit emigrationorimmigration,and thishasledtonumerous cultural transfers over time. A new kind of work relations has appeared, especially within multinational companies but also with foreign partners and within different countries. As a consequence, intercultural management and cultural transfers are becoming more and more important in international marketing as well as in entrepreneurship theories and practices. In our era of ongoing globalization, saying that “Culture precedes economy” has never seemed so appropriate and integrating a cultural dimension in international trade relations is essential as mainly underlined by theorists of “glocalisation” and by the many followers of a “think global act local” strategy.

 

It is interesting to note that various marketing, communication, and advertisement strategies of our time are often based on models inspired by other historical eras, from the antiquity to the nineteenth century. For instance, the 29 million Italians that migrated between 1870 and 1970 and their descent have contributed to the dissemination of an Italian culture worldwide, along with so-called Italian products that have been adapted to the host country over time. This has led to an imagined representation of antiquity in advertisements but also to a sense of identity given to certain products such as pizzas or even an idealization of the Mafia

 

 

as seen in TV series such as Gomorra or The Sopranos. Since the 1980s, Italy has gradually become a countryof immigration, whose migrants nowadays playan essential part in the Italian economy, especiallyin the mainstays of the famous Made in Italy economic model, i.e. fashion, machine tools, and food-processing industries. Made in Italy and all these Italian products are therefore of great significance, not only insofar as they represent the ancestral land, but also for immigrants who work in those companies and move back after a while to their country, like for instance Romanians that open Italian restaurants once back in the land of Dacians.

 

The very representative example of Italy is far from being the only one and this issue deserves to be examined from a broader geographical and chronological perspective. We could therefore study cultural transfers resulting from migration and how these transfers have given birth to new products that could be considered ethnic, such as Africa Cola, Elsass Cola and Quick halal. We could therefore look at how these different products have led to a new type of entrepreneurship that could be called “Identity marketing”. It could be interesting to study such issues in other eras, especially by looking at the large empires of the past whose economies can be considered “globalized” on their scale. We expect to receive submissions coming from different fields in order to best grasp those complex issues, as a reflection of the interdisciplinarity of Applied Modern Languages degrees (civilization, marketing and international trade, intercultural communication, translation…) as well as a reflection of different cultural and historical environments. Building on these rich and diverse participations, the objective is to make Modern Languages and Business Studies students more aware of cultural transfers in business relations, in particular when they involved different languages and different cultures.

 

We expect proposals of around 300 words accompanied with a short biographical notice by 15 January 2019 at the following address: migrations.rielma@gmail.com. Complete articles, not to exceed 25,000 characters (circa 4,000 words), should be sent by 15 June 2019 at the latest (see schedule below). Working languages are French, English, German, Italian, Portuguese and Spanish, we therefore accept proposals in all these languages.

 

 

 

 

 

Schedule

 

 

15 January 2019: deadline for proposals submissions

 

Mid-February 2019: announcement of selected proposals

 

15 June 2019: reception of full articles

 

31 July 2019: feedback from the peer-reviewers

 

15 September 2019: final reception of articles

 

November 2019: publication

 

 

Publication de la version en français : le 25 novembre 2018

Actualisation (ajout de la version en anglais): le 4 décembre 2018 


04/12/2018
0 Poster un commentaire

CONFERINTA ANUALA LMA

PROGRAMUL CONFERINȚEI INTERNAȚIONALE LMA

 

Local, internațional, global: traducătorul, interpretul de conferință și dialogul limbilor în era digitală 

Vineri, 19 octombrie 2018
Sala de conferințe a Hotelului Universitas 
9.15 – 9.45
Primirea și înscrierea participanților

 

9.45 – 10.00
DESCHIDEREA LUCRĂRILOR

Alocuțiuni de bun venit:

Lector univ. dr.
Renata GEORGESCU, Director al Departamentului de Limbi Moderne Aplicate
Profesor univ. dr. Mihaela LUȚAȘ, Prorector al Universității Babeș-Bolyai
Carmen TOMA, Direcția Generală Traduceri, Comisia Europeană / Reprezentanța din România
Conferențiar univ. dr.
Dorin CHIRA, Prodecan al Facultății de Litere


SESIUNEA PLENARĂ
Moderator: conferențiar univ. dr. Adriana NEAGU

10.00 – 10.40 
Profesor univ. dr. Ivana ČEŇKOVÁ, Universitatea Carolină din Praga: I-Coach - apprentissage
autonome de l´interprétation par les étudiants du Master à l'Institut de Traductologie à l'Université
Charles

 

10.45 – 11.25 
Profesor univ. dr. habil. Ildikó HORVÁTH, Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta: Training
Translators and Interpreters in the Digital Age

 

11.30 – 12.10 
Profesor univ. dr. Bran NICOL, Universitatea din Surrey: Arrivals and Departures: Intercultural
Translation and the Crisis in the Humanities

 

12.10 – 12.40 
Întrebări și răspunsuri

 

12.45 – 13.00 
Festivitatea de înmânare a diplomelor EMCI absolvenților promoției 2017

 

13.00 – 13.15
NOI APARIȚII EDITORIALE 
Conferențiar univ. dr. Olivia PETRESCU, Universitatea Babeș-Bolyai: prezentarea volumelor
publicate de cadrele didactice ale Departamentului de Limbi Moderne Aplicate în anul universitar
2017-2018

 

13.15 – 14.15
PAUZA DE PRÂNZ


ATELIERUL NR. 1
Moderator: lector univ. dr. Adina CORNEA

 

14.30 – 14.45 
Conferențiar univ. dr. Joëlle POPINEAU, Universitatea François Rabelais din Tours: Axe 4.
Technologisation des professions : nouvelles technologies, bénéfices et défis de l’environnement 
électronique ; instruments électroniques à l’appui du professionnel ; outsourcing et communautés
virtuelles


14.50 – 15.05
Profesor univ. dr. Muguraș CONSTANTINESCU, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, 
Tendances dans la recherche traductologique et la traduction littéraire roumaines


15.10 – 15.25 
Lector univ. dr. Raluca MOLDOVAN, Universitatea Babeș-Bolyai: Translating the Past into the
Present: Zoltan Singer’s History of Transylvanian Jewish Communities

 

15.30 – 15.45 
Lector univ. dr. Dana CONKAN, Universitatea Babeș-Bolyai: Digital sau nimic: aplicații digitale și
strategii de învățare pentru viitorii traducători

 

15.50 – 16.05 
Anamaria BOGDAN, Universitatea Babeș-Bolyai: Interacțiunea om-calculator, un factor important în
anglicizarea limbii române

 

16.10 – 16.25 
Drd. Thomas TOLNAI, Universitatea Babeș-Bolyai: The Times They Are A-Changin’... for
Intercultural Professionals: How Machine Translation and New Technologies Shape the Future of the
Profession

 

16.25 – 16.55 
Întrebări și răspunsuri


ATELIERUL NR. 2
Moderator: profesor univ. dr. habil. Anca GREERE

 

16.55 – 17.10 
Profesor univ. dr. habil. Anca GREERE, Universitatea Babeș-Bolyai: Standards in Translation
Education – Focus on technologies?

 

17.15 – 17.30

Lector univ. dr. Renata GEORGESCU, conferențiar univ. dr. Adriana NEAGU, Universitatea Babeș-Bolyai: L’interprétation : du miroir magique à l’écran … muet 


17.35 – 17.50 
Profesor univ. dr. Almudena NEVADO LLOPIS, Universitatea San Jorge din Zaragoza, lector univ.
dr. Iulia BOBĂILĂ, lector univ. dr. Alina PELEA, Universitatea Babeș-Bolyai: Digital Resources for
Medical Interpreting Training

 

17.55 – 18.10 
Asistent univ. dr. Anamaria MILONEAN, Universitatea Babeș-Bolyai: Limba română ca limbă-țintă în
traducerea unui roman italian


18.15 – 18.30
Drd. Andreea SĂRMAȘIU, Universitatea Babeș-Bolyai: Vinay & Darbelnet: Merci et Au revoir!
Classical Translation Procedures, Techniques and Strategies in a Digital Age

 

18.35 – 18.50 
Drd. Gabriela BULGARU, Universitatea Babeș-Bolyai: Negotiations in Translation Studies Education

 

18.50 – 19.20 
Întrebări și răspunsuri

 

19.20
CONCLUZII ȘI CUVÂNT DE ÎNCHIDERE


Interpreți: Alexandra Hojda, Veronica Manole, Silvana Prodan.


16/10/2018
0 Poster un commentaire

PARTICIPATION DU DLMA de l'UBB au CONGRES ANNUEL ANLEA-AILEA

CONGRES DE L’ASSOCIATION INTERNATIONALE DES LEA 

Université de Lorraine, Nancy 11-13 juin 2018

Contribution LEA Cluj

(voir aussi sur Facebook)


25/06/2018
0 Poster un commentaire

CE TREBUIE SA MAI STIM CAND NE PREZENTAM LA TEST? CATEVA INSTRUCTIUNI SI INFORMATII UTILE

INFORMAREA CANDIDAȚILOR LA INTRAREA ÎN SALA DE TESTĂRI, ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA TESTULUI

 

1)      Candidații au obligația să respecte programarea după ce şi-au confirmat participarea la test.

2)      La intrarea în sală, dispozitivele electronice se închid și se depun în genți, iar acestea se așază la marginea rândului, pe jos, sau pe catedră.

3)      Supraveghetorul explică durata probei scrise : câte o oră pentru fiecare limbă modernă

4)      Supraveghetorul explică diferențele dintre un testul de admitere la o secție filologică şi LMA : testul pentru LIMBI MODENE APLICATE este unul bilingv, cu componente scrise și orale, spre deosebire de cel de la filologie care este monolingv şi numai scris. Evaluarea probelor se face prin acumularea de puncte din 10 posibile. Nu se numărări greșelile şi nu se scad  punctele aferente fiecărui tip de greșeală, ci se adună punctele realizate pentru fiecare item propus spre rezolvare.

5)      Supraveghetorul răspunde la întrebările candidaților.

 

DESCRIEREA PROBELOR

 

În cadrul specializării LMA cele două limbi moderne au un caracter principal (la LMA nu există specializare principală şi secundară).

 

DESCRIEREA PROBEI SCRISE

Proba scrisă se compune din cate un subiect distinct pentru fiecare dintre cele două limbi. Subiectele sunt egale ca nivel și grad de dificultate pentru fiecare limbă modernă și urmăresc să identifice potențialul de comunicare scrisă în fiecare dintre cele două limbile specializării şi în limba română precum şi potențialul traductologic ş nivelul de cultură generală. Testul scris are o structură simplă, iar cele 10 puncte posibile se acumulează după cum urmează :

  1. Se acordă 1 punct din oficiu.
  2. Se acordă 1 punct dacă s-au atins toate cele 4 subiecte ale testului, indiferent cât de bine sau slab sunt  rezolvate acestea : dacă la fiecare exercițiu s-au înțeles şi respectat  cerințele din fiecare enunț şi dacă textul redactat respectă numărul de rânduri indicat (+/-1).
  3. O redactare liberă (de aproximativ zece rânduri) pe o temă dată  (o temă cu caracter general, inspirată din viața cotidiană). Pentru acest item, se pot obține maxim 2 puncte în care se includ claritatea, coerența, corectitudinea gramaticală, capacitatea de a convinge, de a dovedi un nivel ridicat de cultură generală precum şi capacitatea de a exprima un punct de vedere personal.
  4. Un exercițiu foarte scurt de traducere din limba română în limba străină. Pentru acest item al testului se acordă maxim 2 puncte care acoperă corectitudinea gramaticală, vocabularul, potențialul traductologic.
  5. Un exercițiu foarte scurt de traducere din limba din limba străină în limba română. Pentru acest item se acordă maxim 2 puncte care acoperă corectitudinea gramaticală, vocabularul, potențialul traductologic.
  6.  Un exercițiu foarte scurt de reformulare. Pentru acest item se acordă maxim 2 puncte care acoperă corectitudinea gramaticală, vocabularul, potențialul de comunicare.

 

DESCRIEREA PROBEI ORALE:

Proba orală se compune din cate un subiect distinct pentru fiecare dintre cele două limbi. Subiectele sunt egale ca nivel și grad de dificultate pentru fiecare limbă  modernă și urmăresc să identifice potențialul de comunicare orală în fiecare dintre cele două limbile specializării şi în limba română precum şi potențialul traductologic şi nivelul de cultură generală. Se propune spre pregătire în vederea lecturii în fața comisiei şi a interacțiunii cu aceasta, un text scurt în fiecare limbă modernă.

Testul oral are o structură simplă, are o durată de pregătire de 10 minute pentru fiecare limbă, iar cele 10 puncte posibile se acumulează prin însumarea punctelor acumulate la fiecare item, după cum urmează:

 

  1. ÎNŢELEGEREA TEXTULUI CITIT. Comisia ascultă textul în lectura candidatului (integrală sau parțială) şi apreciază gradul de înțelegere a textului şi calitatea pronunțării. Se pot acumula maxim 2 puncte.
  2. INTERACŢIUNE VERBALĂ / PARTICIPARE LA CONVERSAŢIE. RĂSPUNS LA ÎNTREBĂRI. Comisia evaluează capacitatea candidatului de a iniția, de a susține şi de a purta un dialog pe teme legate de cele propuse de textul citit sau similare precum şi capacitatea de a susține o conversație comunicând un punct de vedere, chiar dacă uneori se face mai greu înțeles. Pentru interacțiunea verbală se pot acumula maxim 2 puncte
  3. FLUENŢA, CLARITATEA, CORECTITUDINEA EXPRIMĂRII ORALE. Comisia evaluează capacitatea candidatului de a relata fluent şi chiar să descrie o întâmplare sau diferite experiențe în mod detaliat, poate să exprime sau să descrie sentimente şi reacții, aspirații, speranțe şi ambiții şi să îşi justifice planurile, intențiile şi acțiunile. Se pot acumula maxim 2 puncte.
  4. Un exercițiu simplu de reformulare/transformare a unor părți subliniate sau indicate de comisie. Se pot acumula maxim 2 puncte.
  5. Un exercițiu scurt de traducere în limba română a părților subliniate sau indicate de comisie. Se pot acumula maxim 2 puncte.

 

 

CÂTEVA PRECIZĂRI IMPORTANTE:

 

  1. Pretestarea gratuită este o formă de pregătire oferită de Centrul pentru Industriile Limbii pentru admitere la specializarea LIMBI MODENE APLICATE. Punctajul obținut în cadrul acesteia nu se consemnează în catalog. El se păstrează în evidențele CIL pentru a se putea urmări, pe baza lui, evoluția candidatului și pentru a i se face în continuare recomandări.
  2. Testul real: în cadrul acestuia, la fel ca la pretestările gratuite, comisia îi explică în detaliu fiecărui candidat problemele identificate și face recomandări. Lucrările şi ciornele se predau comisiei înainte de ieșirea din sală. Ciorna se anulează înainte de predare.
  3. Condiția de promovare a testului de admitere la specializarea LIMBI MODENE APLICATE este ca în cadrul testului bilingv, media obținută la fiecare limbă modernă să fie cel puțin 5 (cinci).
  4. Informăm candidații că pentru ameliorarea performanței, ei beneficiază de recomandări şi că în acest scop, testul se poate da de mai multe ori, urmând ca la final, să se ia în considerare testul cu punctajul cel mai bun. Pe baza rezultatelor obținute la testele din perioada 1 martie- 6 iulie 2018, CIL îi eliberează candidatului certificatul cu care se poate prezenta în luna iulie, direct la înscrierea în anul I.
  5. Testul din 17 iulie se organizează conform calendarului admiterii (vezi şi celelalte rubrici din cadrul secţiunii ADMITERE) şi este rezervat doar acelor candidați care s-au înscris la admitere fără dispună încă de un certificat (deci care încă nu au dat testul).

12/05/2018
0 Poster un commentaire

ADMITERE 2018

Pentru o mai bună vziualizare, click pe link AGENDA ADMITERII 2018 sau pe imaginea de mai jos

AGENDA ADMITERII 2018.jpg


11/05/2018
0 Poster un commentaire