DEPARTAMENTUL DE LIMBI MODERNE APLICATE

DEPARTAMENTUL DE LIMBI MODERNE APLICATE

DEPARTAMENTUL DE LIMBI MODERNE APLICATE AL FACULTATII DE LITERE A UBB EXPRIMA PUNCTUL SAU DE VEDERE REFERITOR LA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND TRADUCATORII SI INTERPRETII JUDICIARI, PRINTR-UN MEMORIU ADRESAT MINISTERULUI JUSTITIEI

DEPARTAMENTUL DE LIMBI MODERNE APLICATE AL FACULTATII DE LITERE A UNIVERSITATII  BABES-BOLYAI DIN CLUJ-NAPOCA EXPRIMA PUNCTUL SAU DE VEDERE REFERITOR LA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND TRADUCATORII SI INTERPRETII JUDICIARI, PRINTR-UN MEMORIU ADRESAT MINISTERULUI JUSTITIEI

Mulțumim colegilor din departament precum și foștilor noştri studenți care prin contribuția lor importantă au ajutat la redactarea materialului.


Cluj-Napoca, 3 februarie 2015


În atenţia Serviciului Profesii Juridice Conexe din cadrul Ministerului Justiției
Referitor la: Proiectul de Lege privind traducătorii şi interpreţii judiciari
Punct de vedere


Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Universității Babeș-Bolyai este primul departament specializat din România în formarea traducătorilor și interpreților de conferință, singurul departament universitar din România membru al prestigioaselor și exigentelor consorții europene EMCI (European Masters of Conference Interpreting) și EMT (European Masters in Translation) și a fost, de asemenea, partener al Institutului European din România alături de firmele Poliglot și Diamondo în procesul de traducere a aquis-ului european în limba română. Dintre absolvenții noștri, o întreagă echipă lucrează actualmente ca traducători și interpreți (funcționari sau free-lance) pe lângă instituțiile europene. Nu în ultimul rând, directorul unității de traducere română a Parlamentului European, dl Gheorghe Lascu, și directoarea cabinei de limba română din cadrul aceleiași instituții, dna Izabella Badiu, se numără printre colegii care au contribuit în mod substanțial, de-a lungul a mai mulți ani în care au făcut parte din corpul nostru profesoral, la consolidarea profilului nostru și la îmbunătățirea calității formării oferite. Nu în ultimul rând, membri ai Departamentului au fost implicați activ în procesul de recrutare a traducătorilor și interpreților de către EUROPEAN PERSONNEL SELECTION OFFICE.


Dată fiind poziția sa la nivel național în materie de învățământ superior de specialitate, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate a luat act de proiectul de lege privind traducătorii și interpreții judiciari și dorește ca în cadrul dezbaterii publice lansate să contribuie la îmbunătățirea textului în ceea ce privește aspectele care țin de competența sa.

 

În primul rând, salutăm intenția Ministerului Justiției de a modifica Legea 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare, lege care nu mai corespunde întru totul cerințelor pieței și exigențelor profesionale. Cu toate acestea, considerăm că proiectul înaintat spre dezbatere nu are încă forma necesară pentru a aduce îmbunătățiri reale atât profesioniștilor din domeniu cât și organelor din sistemul judiciar sau conexe acestuia. În acest sens, facem următoarele sugestii, unele dintre acestea regăsindu-se, de altfel, într-un memoriu înaintat Ministerului Justiției în data de 10 aprilie 2008 (înregistrat cu numărul 46656/2008) la care am primit răspuns încurajator din partea Doamnei Secretar de Stat Katalin Barbara Kibedi (atașăm prezentului memoriu răspunsul primit):

 

  • Traducerea şi interpretarea sunt profesii ce presupun competente substanțial diferite, prin urmare, nu mai pot fi autorizate „la pachet". La această oră, peste tot în lume, cele două profesii liberale sunt autorizate separat, nu împreună (traducător şi interpret), aşa cum este prevăzut în proiectul de lege. Prin urmare, în textul de lege, formularea „traducătorul, respectiv interpretul judiciar” ar fi mai potrivită decât formularea actuală, „traducător și interpret judiciar”. 
  • Pentru garantarea calităţii actului de traducere, respectiv de interpretare, din respect faţă de instanţele judecătoreşti în care acestea sunt profesate şi, nu în ultimul rând, pentru respectarea beneficiarilor, ar fi recomandabilă alinierea la practicile europene curente. Așadar, autorizarea ar trebui să se facă în mod distinct, pentru traducător și interpret. Desigur, o persoană poate obține ambele autorizații cu condiția să îndeplinească cerințele specifice fiecărei profesii.
  • Considerăm că autorizarea pentru fiecare dintre cele două profesii ar trebui să se facă, după caz (a) prin examen de specialitate organizat de Ministerul Justiției, deschis persoanelor cu studii superioare sau (b) pe baza diplomei de masterat de specialitate (în traductologie/traduceri specializate, respectiv interpretare).
  • Propunem ca reautorizarea o dată la șase ani, prevăzută la articolul 25, alin. 7 să fie înlocuită printr-un sistem de evaluare și formare continuă, examenul de specialitate rămând o cerință obligatorie pentru adăugarea de noi limbi în combinație.
  • De asemenea, ni se pare fundamental să se prevadă prin lege ca, în procesul de autorizare, de evaluare și de formare continuă a traducătorilor și interpreților, unitățile de învățământ superior membre EMT, respectiv EMCI, sau care care dovedesc îndeplinirea standardelor europene definite în cadrul DGT pentru masteratele membre sau candidate EMT, respectiv EMCI, în materie să joace un rol decisiv.
  • Pentru formarea continuă, trebuie menționat explicit în textul legii că sunt abilitate să ofere cursuri acreditate doar acele unități de învățământ superior și acele organisme care sunt recunoscute de instanțe internaționale ca furnizori de servicii de calitate în sfera formării și perfecționării traducătorilor și interpreților.
  • Date fiind standardele internaționale în domeniu, precizarea din proiectul de lege de la Art. 4, alin. 3, conform căreia „Traducătorul şi interpretul judiciar autorizat pentru două sau mai multe limbi străine poate efectua activitățile de traducere şi interpretare şi dintr-o limbă străină de autorizare în altă limbă străină de autorizare, în condițiile prezentei legi” nu este admisibilă. Aceasta cu atât mai mult cu cât autorizarea se face pentru traducere/interpretare din/înspre limba română. Astfel, este imperios necesar ca traducerea/interpretarea dintr-o limbă străină în altă limbă străină să se facă prin intermediul limbii române.
  • Referitor la prevederile articolului 5, găsim că ar trebui definite explicit și considerate ca excepții situațiile în care se va recurge la „persoane de încredere” în loc de profesioniști pentru serviciile de traducere/interpretare.
  • În ceea ce privește aticolul 9 privind Congresul Uniunii Naționale a Traducătorilor și Interpreților Judiciari din România, suntem de părere că este mai mult decât oportună prezența la Congresele Uniunii a reprezentanților mediului academic (reprezentanți ai Universităților care organizează masterate de traductologie/traduceri specializate și interpretare recunoscute la nivel internațional) și profesional (asociații profesionale de specialitate).
  • Se impune modificarea articolului 37, alin. 6 deoarece acesta îngrădește dreptul la muncă al profesioniștilor traducători și interpreți (a se vedea Codul Muncii, Titlul 1, Cap. 2, Art. 3). Piața traducerilor și a interpretariatului prezintă o complexitate foarte mare şi nu se limitează la serviciile prestate pentru organele sistemului judiciar sau conexe acestuia. Ea presupune deopotrivă acordarea de servicii de traducere și interpretare unei game mult mai largi de beneficiari (domeniile medical, tehnic, economic, financiar, politic, publicitar, educațional etc.). În plus, practica arată că traducătorii și interpreții se specializează, de obicei, pe mai multe domenii. Din acest motiv, ar părea anevoioasă obligația unui traducător și/sau interpret de a funcționa în baza a două certificate de înregistrare fiscală în caz că acesta dorește să ofere și alte servicii de traducere și/sau interpretariat decât cele judiciare.

Rămânem la dispoziția Ministerului Justiției pentru detalierea modului în care s-ar putea transpune în textul legislativ propunerile noastre de mai sus și, în același timp, ne oferim sprijinul pentru acordarea de servicii de formare și evaluare de calitate. În contextul în care Departamentul nostru are o experiență bogată în domeniu, suntem un interlocutor relevant în orice dezbatere care privește profesia de traducător și profesia de interpret, precum și un partener competent în materie de selectare a profesionișilor care îndeplinesc standardele europene de calitate. În speranța că dezbaterea publică lansată pe marginea prezentului proiect de lege va rezolva în mod eficient problemele actuale ale celor două profesii și că punctele de vedere exprimate în prezentul memoriu vor fi luate în calcul, așteptăm răspunsul dumneavoastră şi sperăm să putem oferi  clarificărificările ce ţin de aria noastră de competență și acel sprijin profesional aşteptat cu siguranţă şi dorit din partea unei instituții de învățământ superior care a dat României şi instituţiilor europene primii profesioniști de elită români în domeniul traducerii şi interpretării de conferință.


În numele echipei de cadre didactice a Departamentului de Limbi Moderne Aplicate, a Masteratului European de Traductologie-Terminologie și a Masteratului European de Interpretare de Conferință din cadrul Facultății de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca,



05/02/2015
0 Poster un commentaire

Inscrivez-vous au blog

Soyez prévenu par email des prochaines mises à jour

Rejoignez les 21 autres membres